Această dietă “înfometează” cancerul și tratează diabetul, iar secretul ei e neașteptat de simplu

0
146

Toată lumea știe că mâncarea grasă e principalul dușman al siluetei. Practic toate dietele recomandă renunțarea la produsele grase. Dar puțini sunt cei care știu că o cantitate normală de grăsimi nu dăunează deloc organismului și chiar este necesară, scrie realitatea.net.

“Pentru întreținerea sistemului cardio-vasculară este nevoie de grăsimi sănătoase” – asta recomandă cardiologii. Ei neagă mitul ce face din colesterol principala cauză a stopului cardiac și a altor boli de acest fel.

De asemenea medicii avertizează despre pericolele legate de statine – medicamente folosite pentru reducerea nivelului de colesterol.

Adevărul e că țesutul creierului și sistemului nervos are nevoie de colesterol și alte grăsimi pentru a-și păstra funcționalitatea.

Specialiștii nutriționiști de câteva decenii ne tot învață să reducem consumul de grăsimi în general și a celor saturate în special. Se considera că astfel scade nivelul colesterolului “rău”, fapt ce ne protejează sănătatea inimii. Dar asta e adevărat doar în parte.

Înlocuirea grăsimilor saturate cu cele nesaturate are un impact benefic asupra sistemului cardio-vascular. Dar asta e valabil practic doar în occidentul “dezvoltat”. În țările mai puțin dezvoltate alternativa e reprezentată de carbohidrați rapizi (zahăr), fapt ce are efect negativ asupra sănătății.

Dieta grasă

Dieta bogată în grăsimi și săracă în carbohidrați (LCHF – low carbo high fat) a fost concepută mai bine de zece ani în urmă în Suedia. În acest stat scandinav pentru prima dată medicii au renunțat la mitul cum că grăsimea ar fi mai periculoasă decât carbohidrații, iar produsele degresate ar fi folositoare pentru sănătate.

Până în ziua de azi s-au găsit o mulțime de dovezi care demonstrează că daunele grăsimilor, inclusiv a celor saturate de origine animală, erau supra-estimate, în timp ce pericolul zahărului și amidonului a fost, dimpotrivă, subestimat.

O mulțime de studii au “reabilitat” grăsimile (cele de origine naturală, evident). Totodată carbohidrații și produsele degresate s-au dovedit a fi potențial periculoase.

Produsele degresate sunt prezentate în spațiul comercial drept mâncare sănătoasă. Dar, din moment ce consumi mai puține grăsimi, trebuie să consumi mai mulți carbohidrați pentru a te simți sătul.

Un meniu bogat în grăsimi este sigur și verificat

Ultimele cercetări arată că dieta bogată în grăsimi poate învinge anumite forme de cancer. Lui Fred Hatfield, un fost campion mondial la powerlifting, antrenor și antreprenor de succes, i-a fost diagnosticat cancer metastatic la oase.

Prognoza confirmată de mai mulți medici îi mai lăsa doar vreo 3 luni de viață. Hatfield a încetat să consume zahăr și carbohidrați și a început să consume multă carne și grăsimi naturale. După puțin timp boala s-a retras.

Conform unei cercetări recente a Universității din Florida de Sud, combinarea unei diete LCHF cu aflarea într-o cameră de presiune crește durata de viață a șoarecilor bolnavi de cancer în metastază.

Dieta LCHF: ce ar trebui să excludeți din meniu

1. Zahăr. Acesta e cel mai nociv produs al industriei alimentare. De asemenea se recomandă evitarea produselor alternative artificiale.

2. Sucuri, bomboane, băuturi energizante, ciocolată, tort, chifle, prăjituri, înghețată, dejunuri uscate. Evitați produsele aromatizate, dulci sau degresate.

3. Amidon. Pâine albă, paste, orez, cartofi, chipsuri etc.

4. Margarină. Acesta e un produs industrial ce imită untul și are un conținut anormal de mare de grăsimi omega-6 (excesul de omega-6 față de omega-3 e dăunător pentru inimă).

5. Bere. Asta e o “pâine lichidă”, plină de carbohidrați rapizi.

Dieta LCHF: produse recomandate

1. Orice carne: de vită, de porc, de pui etc. Căutați carne de casă, cea industrială e bogată în antibiotice, hormonale și alte prostii.

2. Pește și fructe de mare, mai ales somon, macrou sau hering. Evitați folosirea făinii pentru a prăji pește.

3. Ouă: fierte, prăjite, omlete etc. Iarăși căutați ouă de casă.

4. Fructe, mai ales avocado.

5. Sosuri. Puteți adăuga smântână sau uleiuri. Uleiul de cocos și cel de măsline sunt deosebit de bune.

6. Legumele ce cresc deasupra solului: varză, broccoli, varză de Bruxelles, spanac, castraveți, frunze de salată, ceapă verde, ardei, roșii.

7. Produse lactate. Optați mereu pentru produse neprelucrate: unt, smântână, iaurt grecesc, cașcavaluri grase. Evitați produsele degresate, ele sunt bogate în zahăr.

8. Nuci și semințe. Vor înlocui foarte eficient dulciurile.

9. Fructe de pădure: cele dulci în cantități limitate, cele acre – fără limită.

Din păcate chiar dacă se cunoaște bine că zahărul “hrănește” celulele canceroase, de multe ori medicii oncologi nu informează pacienții despre asta, care continuă să consume bomboane și prăjituri.

Dacă dvs. sau cineva din prieteni sunteți afectați de cancer, cel mai bun lucru pe care îl puteți face e să “înfometați” boala, adică să nu mai consumați zahăr și carbohidrați simpli.